Criteriul folosit de Dalai Lama pentru a distinge emoțiile distructive de cele constructive este observarea perturbării echilibrului minții pe care o produce o emoție distructivă.

În momentul în care, la apariția unei emoții, calmul și echilibrul minții este disturbat, acea emoție este distructivă. Când, la apariția unei emoții, echilibrul minții, calmul și starea de bine, nu numai că nu sunt disturbate dar sunt chiar sporite, acea emoție este constructivă. Există, de asemenea, emoții stimulate de inteligență. De exemplu, compasiunea  poate fi trezită cântărind suferința oamenilor. Când simțim realmente compasiunea, este adevărat că mintea este oarecum tulburată, dar mai mult la suprafață. În profunzime, trăim un sentiment de încredere, fără să existe tulburare în profunzimea minții. Consecința acestui sentiment de compasiune, trezit în urma unui act de reflecție, este aceea că mintea dobândește o stare de calm. Consecințele mâniei- în special, efectele sale pe termen lung- sunt acelea că mintea este tulburată. De regulă, atunci când compasiunea nu mai este o simplă stare mintală, ci devine un comportament, ea tinde să se manifeste prin aspecte folositoare altora, în vreme ce, atunci când mânia ajunge să fie transpusă în act, în general, devine evident, distructivă. Chiar dacă nu se manifestă ca violență, în clipa respectivă, dacă ai avea posibilitatea să-ți oferi ajutorul, nu a-i face-o. Și acesta este tot un tip de emoție distructivă.  Pentru a înțelege mai bine argumentele lui Dalai Lama, este necesar să clarificăm diferența dintre iubire și compasiune, pe care o face psihologia budistă. Iubirea, face să-ți dorești, ca celălalt, să fie fericit și să descopere cauzele fericirii, pe când compasiunea, face să-ți dorești, ca celălalt, să nu mai sufere și să descopere cauzele suferinței. Dar diferența fundamentală între psihologia budistă și cea occidentală, rămâne  obiectivul practicii budiste care este orientat către atingerea nirvanei. Nirvana este starea supremă în budism și jainism, starea care încheie ciclul reîncarnărilor. Este starea de fericire, când omul se detașează de grijile vieții și de suferința de orice fel. Nirvana înseamnă extinția focului pasiunilor sau ignoranței, înseamnă eliberarea și contopirea sufletului cu esența divină. Prin urmare, ceea ce preocupă realmente psihologia budistă, atunci când studiază mintea sunt stările mintale care împiedică realizarea acestui obiectiv. Factorii mintali, care reprezintă obstacole în atingerea acestui obiectiv, indiferent că sunt emoții sau nu, trebuiesc îndepărtați. În lumea occidentală, începând cu iluminismul și chiar mai devreme, cu Toma d’Aquino, rațiunea și inteligența au avut prioritate uriașă. Și ce poate sta oare în calea rațiunii? Ce poate oare bloca rațiunea? Emoțiile. Ce poate fi mai nerezonabil, mai irațional decât emoțiile? Iată de ce, multă vreme, psihologia occidentală a făcut o distincție clară între emoție și gând. În limbajul tibetan, același cuvânt, se folosește pentru emoție și gând.  Descoperirile recente din neurologie, dau dreptate acum psihologiei budiste, contrazicând psihologia occidentală. În creier, se pare, nu există o separare netă între gândire și emoție, căci s-a aflat că fiecare arie din creier, care joacă un anumit rol în activitatea emoțională, are anumite conexiuni și cu aspectele cogniției. Circuitele pentru emoție și cogniție se intersectează – așa și cum budismul postulează, că aceste două elemente sunt inseparabile. Așadar să vedem în continuare ce alte emoții, în afara compasiunii pot conserva ori instala calmul în minte. Ei bine „starea de emergență” sau „renunțarea” poate fi primul pas către înțelegerea reală și deplină a gradului de vulnerabilitate al omului în fața suferinței. Când recunoști  natura suferinței dar sesizezi  și posibilitatea ieșirii din această vulnerabilitate universală la suferință, se numește că ești în starea de emergență. Această stare poate fi numită și emoție întrucât conținutul ei emoțional este uriaș. Ea atrage după sine o deziluzie radicală față de întregul tărâm lumesc al suferinței și al vulnerabilității omului la suferință.

Este un sentiment puternic de inutilitate, de lehamite deplină față de preocupările lumești, pentru plăcere și durere, faimă și obscuritate, elogii și acuze. Este o emoție care te face să dorești să te desprinzi de tot – o deziluzie și o înțelegere a zădărniciei de a pune preț pe viața lumească. Printre emoțiile care, cultivate prin meditație, aduc pacea minții se situează și „serenitatea”. Este altceva decât pasivitatea sau indiferența, este o altă calitate specifică, ce însoțește calmul interior. De exemplu, dacă te confrunți cu suferința altora, serenitatea te face să simți imediat o compasiune deplină, fără a simți suferința celuilalt ca un eveniment trist, care să-ți rănească propriul ego. Dalai Lama susține că „serenitatea contracarează sentimentele puternice de atracție sau atașament ce provoacă dezechilibrul minții, fără de care apare așa zisa compasiune perturbatoare, care este amestecată cu atașamentul. Compasiunea pertubatoare apare atunci când, de exemplu, suferința percepută poate fi cea a copilului meu sau a unei alte ființe îndrăgite.  Acesta este motivul pentru care în budism cultivarea compasiunii începe cu serenitatea”.  Într-un anumit sens, mintea este neutră, iar factorii mintali sunt cei care o colorează într-un fel sau altul. În sistemul budist nu gândul este cel care face ca o stare de spirit să fie nocivă, ci mai degrabă emoția care îl acompaniază. La cultivarea emoțiilor constructive, pentru a avea o imagine mai completă, pe lângă compasiune, starea de emergență și serenitate este momentul să adăugăm iubirea și bucuria. Cultivarea practică a emoțiilor constructive presupune, întotdeauna, o abordare în conjuncție a factorilor. Nicio problemă, nicio perturbare mintală, nicio emoție distructivă nu poate fi îndepărtată printr-o abordarea unilaterală, la fel cum pentru a reuși să cultivăm emoțiile constructive avem întotdeauna nevoie de un amestec de înțelepciune și abilități. Vrei să afli mai multe despre cum poți cultiva emoțiile constructive? Cum putem să cultivăm stări emoționale benefice pentru viața noastră? Participă la un curs ThetaHealing, organizat de către Bio Vivo. Pentru a afla detalii,  apasă aici. Va urma. Urmărește blogul Bio Vivo Terapii!

 Seba