Emoţiile, în general, ne iau prin surprindere, invadându-ne atenţia conştientă. Ştiinţa,  confirmă faptul că momentul declanşării unei emoţii se situează în afara conştiinţei noastre. Paul Ekman, renumitul psiholog, distinge trei momente principale, pe drumul conştientizării unei emoţii, numindu-le in ordine „conştientizarea estimării”,  „conştientizarea impulsului” şi „conştientizarea acţiunii”. Pentru a le înţelege,  să analizăm exemplul clasic al unei persoane care se aşează nepoliticos în faţa noastră la o coadă. In acel moment, mintea noastră, va face rapid o estimare. Dacă am fi conştienţi de acest prim moment de estimare, am putea să o influenţăm, intrând în dialog cu noi înşine. De exemplu, poate că persoana nu ne-a  văzut, poate are un handicap, poate este bolnavă şi toate acestea nu constituie un motiv suficient pentru a ne înfuria. Cum estimarea se petrece foarte rapid, această primă şansă de a conştientiza este destul de redusă , dar totuşi ea există. Mergând mai departe, la momentul următor, după ce estimarea s-a produs şi am decis că persoana este incorectă faţă de mine şi de toată lumea aflată la coadă, apare imediat impulsul de a acţiona. De obicei riposta apare sub forma unui act de violenţă la gestul persoanei. Ei bine, la acest moment conştiinţa are a doua şansă de a conştientiza şi de a ne permite sa facem o alegere. Putem să invăţăm să devenim conştienţi de aceste impulsuri şi astfel să alegem dacă vrem să continuăm şi să acţionăm sub acel impuls. Este nevoie de exerciţiu pentru a ajunge sa conştientizezi momentul impulsului, dar nu este imposibil. Mergând şi mai departe la momentul următor, simţim tensiunea din corp si înainte de a ne auzi vocea rostind mai mult de două cuvinte, conştientizăm vag, ce se petrece. Aici apare a treia şansă de a conştientiza şi de a face o alegere, chiar in timpul acţionării, când avem posibilitatea de a monitoriza propriile acţiuni şi de a întrerupe sau a modifica tendinţele emoţionale obişnuite pe care le avem.

Întrebarea este cum să ne educăm atenţia conştientă, astfel încât să putem mări abilitatea de a ne monitoriza propriile estimări şi să putem lărgi intervalul de timp dintre impuls si acţiune, pentru a avea timpul necesar unei alegeri benefice. Aici, psihologia nu a reuşit incă sa dea un răspuns practic. Totuşi, Paul Ekman se referă în scrierile sale la practicile budiste care exersează abilitatea de a monitoriza ceea ce se petrece in propria minte şi recunoaşte că se poate obţine astfel, conştientizarea acţiunii şi a impulsului dar se intreabă, dacă este posibilă oare şi conştientizarea estimării. După ce am conştientizat, problema centrală rămane, in continuare, alegerea. In stadiile timpurii ale apariţiei omului, emoţiile negative, deseori au fost de folos, în viaţa petrecută prin peşteri sau printre fioroasele animale prădatoare. Deşi ne mai sunt de folos şi astăzi, ne-ar fi mai bine dacă am putea să ne exercitam dreptul de a alege, atunci când emoţiile negative ne conduc la acte distructive pentru noi şi pentru alţii. Dar ce alegem? Psihologia şi psihanaliza modernă occidentală, deşi recunoaste că manifestă rile fizice şi verbale ale emoţiilor distructive sunt indezirabile, totuşi preocuparile lor rămân în a schimba modul cum reacţionează oamenii şi nu în a elimina complet aceste emoţii distructive, asa cum sustin psihologii budişti. Vrei sa afli mai multe despre cum poţi elimina emoţiile distructive? Cum putem sa le înlocuim cu altele benefice pentru viaţa noastră? Participă la un curs ThetaHealing, organizat de Bio Vivo Terapii. Pentru a afla detalii,  apasă aici. Va urma. Urmareşte blogul Bio Vivo Terapii.

Seba