„…Sunteți buni când sunteți una cu voi înșivă;

Totuși când nu sunteți numai cu voi înșivă nu sunteți răi,

Pentru că o casă învrăjbită nu-i un cuib de hoți, ea nu este decât o casă învrăjbită;

Iar o corabie fără cârmaci poate rătăci fără scop printre stânci, fără să se scufunde…”

Versete din „Profetul” de Kahlil Gibran

Nici una dintre religiile voastre nu vă îngăduie să fiți buni, pentru că nici una nu vă îngăduie să fiti una cu voi înșivă. Ele vă divizează. Spun: „Asta e bine, asta e rău. Partea cea rea ar trebui să fie neglijată, ignorată, distrusă, iar cea bună salvată.” Toate religiile au distrus bucuria umană și fericirea. Cel mai ciudat e că au creat tot felul de nebunii, sinucideri, crime – pentru simplul motiv că omului nu i se îngăduie să fie una cu el însusi. Te-au tăiat în două. Așa cum tai una din aripile unei păsări. Pasărea cu o aripă tăiată, nu va putea să mai zboare, are nevoie de amândouă.

Când binele tău, și așa-zisul rău – care este doar o absență de bine – funcționează în armonie, împreună, nu vei mai fi o personalitate divizată, contradictorie, ci un întreg organic, iar viața ta va radia frumusețe, dumnezeire.

Să nu crezi că dacă nu ești una cu tine însuți vei fi rău. Nu. Când nu ești una cu tine însuți, te afli în absența binelui, pur și simplu. Să nu-i spui rău, pentru că însuși acest cuvânt te condamnă inutil. Când în casă e întuneric, aceasta  nu înseamnă decât că e nevoie de lumină. Nu condamna întunericul. Un om care înțelege se vă bucura și de întuneric, pentru că și acesta are frumusețea sa, liniștea sa, profunzimea sa, pe care lumina nu o are; lumina e superficială. În întuneric, acest loc mic devine enorm, pentru că întunericul nu are limite. În lumină, toate devin limitate, separate; în întuneric toate sunt una.

Dacă nu ești una cu tine, nu te condamna, „…Pentru că o casă învrăjbita nu-i un cuib de hoți, ea nu este decât o casă învrăjbită…”. Omul rău este cel care și-a pierdut drumul. Fii bun cu el, nu-l judeca. Cel care și-a pierdut drumul îl poate regăsi.

Omul înțelept va aduce chiar așa-zisul rău în armonie cu binele. Omul este o orchestră. Dacă nu cunoști arta muzicii, o orchestră te poate înnebuni dar dacă o cunoști, instrumentele diferite între ele se completează și formează o muzică. Ele sunt diferite, dar creează ceva care este unul și acel unu este lucrul pe care un înțelept îl numește bine.

Text prelucrat din „ Profetul” de Kahlil Gibran reflectat de OSHO

Vă invităm la cursurile noastre de meditație și vindecare spirituală!

https://www.facebook.com/biovivoterapii/events/