„…Despre binele care sălășluiește în voi aș putea vorbi, dar nu și despre rău.

Fiindcă răul ce-i, oare, dacă nu binele chinuit de propria-i foame și de propria-i sete?

Întradevăr, când binele e hămesit, el își caută hrană chiar în cele mai întunecate hrube, iar când este însetat se adapă chiar din apa moartă…”

Versete din „Profetul” de Kahlil Gibran

Răul nu este altceva decât absența binelui. Ce poți spune despre o absență? Este ca întunericul, poți vorbi despre lucruri dar nu despre întuneric. Mai întâi întunericul nu există, nu este decât o absență. Adu o lumânare și nu va mai fi acolo. Întunericul este foamea de lumină, setea de lumină, pentru că este gol. La fel stau lucrurile cu binele și răul – nu sunt două lucruri diferite.

Binele are o existență pozitivă. Răul este în mintea preoților: „Luptă-te cu răul și când îl vei fi învins, vei fi bun”. Aceasta este o abordare complet greșită, pentru că astfel de lucruri au distrus omenirea și bucuria din ea. Eu îți spun: „Nu te lupta cu răul, pentru că îți vei risipi energia”. Luptă cu întunericul care nu creează lumina. Caută lumina, creaază lumina și întunericul va dispărea.

Fiecare copil se naște bun. Nimeni nu se naște ca Adolf Hitler sau Stalin… Dar ce se întâmplă? Oamenii aceștia au încercat… Adolf Hitler și-a dorit, la început, să fie pictor, apoi arhitect dar nici o școală nu l-a primit. Toate eforturile sale demonstrau creativitate. Dar respingerea continuă, de peste tot, a fost ca o rană – și toate rănile acestea adunate l-au transformat în politician. Profesia de politician e singura care nu are nevoie de nici o calificare. Dacă nu permiți creativității să se manifeste, ea va deveni distructivă. Dacă nu iubești, vei ajunge să urăști. Dacă nu lași binele să crească, vei cădea în bezna răului. Asta pentru că toate sistemele educaționale din lume impun standarde oamenilor în loc să caute căile de împlinire a potențialului tuturor.

Într-adevăr, când ființa interioară vrea să fie bună și nu găsește hrană, sprijin, nicăieri… își caută hrană în cele mai întunecate hrube și se adapă chiar și din apa moartă. Și atunci tu te grăbești să condamni omul: e rău, e un ucigaș, e un hoț. Arunci responsabilitatea asupra omului, care este doar o ființă mică și meschină. Societatea însă este așa de puternică, încât dacă se decide să zdrobească omul, poate s-o facă în toate felurile. Când omului e foame, poate mânca orice, chiar și rădăcini de copaci. Dacă ești însetat în deșert vei bea orice: apa din urmele animalelor sau din mlaștini, nici nu te vei gândi de unde e. 

Probabil că toți acești Adolf Hitler ,Stalin, Alexandru cel Mare și alții ca ei au căutat mărirea dar aceasta nu vine neapărat odată cu dobândirea unui imperiu. Mărirea vine din a deveni ceea ce trebuie să fii cu adevărat, din a-ți aduce potențialul în actualitate – chiar dacă e floare de câmp și nu lotus, natura nu face asemenea diferențe. Când soarele se ridică pe cer, raza sa nu zăbovește mai mult pe un lotus. El nu ignoră florile din iarbă. Când ploaia cerne, nu face diferență, nu discriminează… și nici vântul când bate.

Problema nu e dacă ești un lotus, un trandafir sau o floare de câmp anonimă. Ce este important este că floarea de câmp a realizat potențialul ei, la fel ca și floarea trandafirului, ca și cea a lotusului. Adevărul e în realizarea seminței pe care o porți în tine, asta te face mare, și măreția aceasta vine cu o enormă umilință, fără nici un pic de ego în ea.

Dacă măreția ta are de-a face cu egoul, nu e adevărata realizare. Ai pornit pe o cale greșită. Vroiai să fii muzician, dar ai devenit inginer. Poți să fii un inginer foarte bun, dar ceva în tine va fi mereu chinuit, sinele tău va fi mereu nefericit. Din nefericirea aceea răsare răul – ești iritat, furios, gelos pe ceilalți. Pentru că ești  șchiop, nu poți dansa și de aceea ești gelos.

Natura v-a dat tuturor, un potențial enorm. Acesta este binele vostru, el trebuie să înflorească și să evolueze spre absolut. Atunci veți fi mulțumiți, veți fi recunoscători și veți fi umili în fața vastității existenței, recunoscători pentru că nu v-a trimis goi în lume, ci încărcați cu un potențial asupra căruia să lucrați.    

Text prelucrat din „ Profetul” de Kahlil Gibran reflectat de OSHO 

Vă invităm la cursurile noastre de meditație și vindecare spirituală!

https://www.facebook.com/biovivoterapii/events/