Plăcerea, un cânt de libertate

„…Da, într-adevăr, plăcerea este un cânt de libertate,

Și cu simțire aș dori să vi-l cânt din toată inima; nu aș voi, însă,

nicicum, să vă pierdeți inimile în cântul acesta…”

Versete din „Profetul” de Kahlil Gibran

 Omul a uitat pe de-a-ntregul un lucru: plenitudinea. Iubește, dar fără plinătatea inimii. Plânge, dar lacrimile îi sunt subțiri, poate doar o formalitate. Zâmbește pentru că asta se așteaptă de la el.

Am auzit de un șef care nu știa mai mult de trei bancuri. De fiecare dată când spunea un banc din cele trei – toți funcționarii râdeau, ca și cum nu l-ar mai fi auzit. Trebuia, altfel șeful s-ar fi simțit insultat. Într-o zi, o dactilografă n-a râs, iar șeful a spus: Ce e ? De ce nu râzi? Ea a spus : „Imi dau demisia, am alt serviciu. De ce să mai râd?

Oamenii râd din formalism, respect, dar nu e un râs din toată inima. Nici o acțiune de a ta nu e totală – aceasta e nefericirea ta, acesta este iadul tău.

Un rege a venit odată la un maestru Zen. Maestrul Zen avea o grădină minunată și chiar în fața porții, un bătrân tăia lemne. Regele a întrebat:”Pot să știu cine ești?”. El a răspuns:”Poti să vezi, sunt un tăietor de lemne” Regele a spus:”Văd, adevărat. Am venit să-l văd pe stăpânul tau”. Bătrânul a spus:”Stapanul meu? Nu am nici un stapan”.

„E nebun” s-a gândit regele. Dar, pentru a conversa în continuare, a spus:”Nu e această mănăstirea Zen?”. Omul a răspuns:”Poate”.

Așa că regele a mers mai departe. Când a ajuns la casa din pădure, a intrat și l-a văzut pe același tăietor de lemne în rasă de călugăr Zen stând într-o postură Zen, frumos, plin de grație. Regele l-a privit drept în față și a spus:”Ce se întâmplă? Ai un frate geamăn?”. El a răspuns:”Poate”.

Regele a întrebat: „Atunci cine taie lemne în fața porții?”.

El a răspuns: „Oricine ar fi, e un tăietor de lemne. Ce treabă ai să vorbești despre un tăietor de lemne? Eu sunt un maestru”.

Regele era foarte mirat dar maestrul a continuat: „Nu te mira. Când tai lemne, sunt un tăietor de lemne, nu mai las loc la altceva. Și când sunt maestru, sunt maestru. Nu ai întâlnit doi oameni, ci doar unul care e întotdeauna total. Data viitoare voi pescui în lac și vei întâlni un pescar. Orice fac, eu sunt fapta mea, în totalitate”.

A trăi viața în totalitate, moment cu moment, iată învățătura mea. Cei care cunosc viața și misterele ei sunt de acord într-un punct: să faci din toată inima orice faci.

Când fapta e totală și martorul o urmărește, tăcut, nu numai că vei fi găsit cântecul plăcerii, ci vei fi aflat un lucru mult mai mare, pe care îl numim fericire. Fericirea vine odată cu martorul.

Plăcerea are nevoie de totalitate – dar să nu te pierzi în ea, altfel te vei opri la plăcere și nu vei ajunge mai sus.

 Text prelucrat din „ Profetul” de Kahlil Gibran reflectat de OSHO

 Vă invităm la cursurile noastre de meditație și vindecare spirituală!

https://www.facebook.com/biovivoterapii/events/

 

Acest articol a fost publicat în Ştiinţă şi spiritualitate și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s