Buna ziua, 

Inca de cand am iesit de pe usa cabinetului dumneavoastra am simtit ca sunt in sfarsit BINE. Parea ireal pur si simplu dar am zis sa nu zic hop pana nu sar gardul.

De multe saptamani imi trecea prin cap sa va scriu un mail dar pur si simplu nu stiu cum sa pun in cuvinte acest „va multumesc enrom de mult” ca sa se simta exact ceea ce vreau sa transmit asa ca am sa incerc sa fac asta cat pot de bine prin acest e-mail.

Ma bucur atat de mult ca v-am intalnit si consider ca nimic nu se intampla intamplator….eu am avut nevoie sa va intalnesc.

Desi imi trecea de mult prin cap sa incerc hipnoza niciodata nu am avut curaj sa fac asta si nu aveam de gand sa o fac cand am venit la dumneavoastra, dar vibe-ul si feeelingul pe care mi l-at transmis pe moment a fost atat de linistitor si am avut incredere in dumnveavoastra instant cand mi-ati propus asta.

Nu am nici un regret….incerc sa imi traiesc viata fara regrete si sa iau totul ca atare si sa imbratisez viata cu bune cu rele …dar cateodata ma gandesc : oare de ce nu am facut asta mai devreme? Oare unde eram acum in viata daca nu bateam pasul pe loc atatia ani cu sufletul rupt?…. Evident tot timpul am acelasi raspuns:  totul se intampla la timpul potrivit si cu un motiv si pentru mine asa o fost sa fie!

A trebuit sa trag asa….sa ma doara si psihic si fizic si sufleteste….a trebuit sa trec prin asta ca sa ajung cine sunt azi!

Si sunt nespus de recunoscatoare pentru absolut tot ce mi s-a intamplat in viata bun sau rau…poate pare ciudat dar chiar sunt fericita ca am trecut prin o gramada de chestii urate…

Si acum sunt intr-o situatie in care totul face sens ….cumva fara sa pot exprima in cuvinte stiu ca eu am avut nevoie sa trec prin astea.

Va scriu acest mail de la munca, din biroul nou…unde m-am vizualizat foarte fericita si linistita….. si va scriu acest mail pentru  ca pur si simplu nu mai imi incape fericirea in suflet…

Am intalnit barbatul care l-am simtit langa mine pe canapea…. totul este atat de frumos de cateodata nu imi vine sa cred ca e real! ( noi ne stim de vreo 2/3 ani dar niciodata nu ne-am vazut cu ochii astia)

Este atat de familiar si ori cat de cliseic suna chiar ma completeaza!

Omul asta mi-o umplut sufletul de fericire si asta nu ar fi fost posibil vreodatda daca nu va intalneam pe dumneavoastra.

Pe langa asta am rabdare! Traisesc o viata in care am rabdare – wow! Cuvantul asta il aveam in vocabular si inainte  dar era ceva de genul:

RĂBDÁRE, răbdări, s. f. 1. Faptul de a răbda; capacitate firească de a suporta greutăți și neplăceri fizice sau morale; putere de a aștepta în liniște desfășurarea anumitor evenimente. ◊ Expr. A(-și) pierde răbdarea sau a-și ieși din răbdare (ori din răbdări) = a-și pierde calmul, stăpânirea de sine. A scoate(pe cineva) din răbdare (sau din răbdări) = a supăra, a enerva, a indispune (pe cineva) peste măsură. (Glumeț) A mânca (sau a se hrăni cu) răbdări prăjite = a răbda de foame. Răbdare și tutun, se spune cuiva care are de așteptat mult. ♦ (Cu valoare de imperativ) Așteaptă! 2. (Rar; la pl.) Suferințe, lipsuri. 3.Perseverență, tenacitate, stăruință. – V. răbda. – Ceva ce Georgi nu are, si nu va avea vreodata ( renuntasem complet la idee) 

Acum stiu sa las timpul sa le rezolve pe toate dar tot nu stiu cum sa va multumesc ca m-ati ajutat sa fiu asa!

Abia astept data viitoare cand vin in tara sa vin din nou la dumneavoastra – si sa stiti ca sunt pregatita sa vin in orice colt din tara pentru asta.

Va multumesc nespus de mult!

Cu stima, respect si mare drag,

de la cineva pe care l-ati ajutat sa fie fericit si sa simta din nou!

Georgiana Maria Groza

21.08.2018