„…Acum știu că vă întrebați în inima voastră:

Cum să deosebim ceea ce-i bun în plăcere de ce nu-i?

Mergeți pe ogoare și în grădinile voastre și învățați ce este plăcerea, privind cum albinele culeg mierea din flori.

Însă aici e, de asemeni, și plăcerea florilor de a-și dărui nectarul albinelor;

Fiindcă pentru albine, florile sunt o fântână a vieții,

Iar pentru flori, albinele sunt solii dragostei,

Și pentru amândouă, albină și floare, a da și a primi plăcerea sunt datorie și extaz.

Oameni din Orphales, fiți în plăcerile voastre asemeni florilor, asemeni albinelor.”

Nu uita, nu e nimic rău în viață, doar că o parte se bucură dacă dă, iar cealaltă se bucură dacă primește. Ca și cele două mâini: una dă, cealaltă ia.

Versetele lui Kahlil Gibran spun: decât să faci atâta filozofie din asta, mai bine du-te în grădină și vezi că există plăcere în albina care adună miere… Există plăcere și în floarea care își oferă mierea albinelor. Amândouă se bucură de acest moment. Dacă albina bâzâie de bucurie, adunând miere, și floarea dansează după soare, dăruindu-și mierea, nu-i nimic rău, greșit..

Dacă preoții ar fi întrebați, ei ar spune albinelor: „Nu e bine. Furați miere și nu sunteți căsătorite cu florile. Unde e certificatul de căsătorie? La ce preot ați fost să vă oficieze slujba?

Și ar condamna și florile: „Nu e bine să atrageți albinele cu mierea voastră; aceasta provoacă poftă. Preoții sunt atât de deștepți când vine vorba de distrugerea a tot ce e frumos.

Fii liber – liber de griji, de probleme, de îngrijorare, gelozie, de toate, fi ca o albină și simte plăcerile oferite de viață. Nu uita, numai când trăiești un momet de libertate poți simți plăcerea vieții.

Bucură-te de flori, strânge-le, fă ghirlande, dar nu uita de fructe. Fructul coacerii tale nu este plăcere, este fericire. Plăcerea este doar un început – bucură-te, intră adânc in plăcere și bucură-te, în curând vei descopri comoara trăirii vieții fără de bătrânețe.

Viața le are pe toate – zi și noapte, albină și floare, bărbat și femeie, naștere și moarte. Nimic nu-i greșit, nimic nu-i rău. A înțelege aceasta înseamnă a intra în lumea conștienței religioase.

Versete din „Profetul” de Kahlil Gibran